Vizualizarea semnalului telecomenzilor IR pe computer

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Comunicarea folosind semnale luminoase în spectrul infraroșu (IR) este utilizată pe scară largă la majoritatea dispozitivelor care pot fi controlate prin telecomandă. Există mult protocoale, iar comenzile trimise sub formă de șiruri de octeți diferă de la un producător la altul, de la un dispozitiv la altul. Acest articol prezintă o metodă simplă de vizualizare a semnalului infraroșu emis de o telecomandă. Deoarece semnalul este transmis la frecvențe joase, pentru vizualizarea lui poate fi utilizată placa de sunet a calculatorului și mai multe aplicații gratuite.

Într-un articol anterior am descris cum poate fi identificată existența unui semnal IR folosind un modul receptor și un LED. Acum, în loc să folosim semnalul captat de receptor pentru a aprinde un LED, îl vom trimite pe una din intrările audio ale plăcii de sunet.
Vizualizarea semnalului telecomenzilor IR pe computer

Dispozitiv simplu pentru verificarea funcționării telecomenzilor

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Comunicarea folosind semnale luminoase în spectrul infraroșu este utilizată pe scară largă la majoritatea dispozitivelor care pot fi controlate prin telecomandă. De cele mai multe ori, problemele care apar sunt datorate consumării bateriilor telecomenzii. În continuare este prezentat un circuit simplu de construit care ajută la verificarea stării de funcționare a unei telecomenzi. Mai exact, la apăsarea oricărui buton de pe telecomandă, un LED se aprinde. Telecomenzile pot fi verificate de asemenea folosind camere foto/video. Acestea sunt sensibile la lumina IR.

Pentru construirea circuitului veți avea nevoie de un receptor inforaroșu de tipul TSOP1738, SFH506 etc. Acestea pot fi găsite în orice dispozitiv care putea fi controlat prin telecomandă. Mai dificilă este identificarea pinilor integratului. Receptorul este construit într-o capsulă cu 3 pini (2 pini de alimentare și unul de semnal). Puteți identifica pinii analizând placa de circuit de unde ați luat receptorul. Iar dacă ați cumpărat unul, puteți căuta fișa tehnică după tipul lui.
Dispozitiv simplu pentru verificarea funcționării telecomenzilor

Calcularea indicelui de confort termic cu senzor DHT11

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Indicele de confort termic (ICT) sau indicele temperatură umezeală (ITU) este un parametru strâns legat de confortul termic. Indicele coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă, utilizând o formulă ce va fi descrisă în continuare. Pragul critic, peste care apare disconfortul, este considerat 80 de unități. Relevanța acestui indice este cel puțin discutabilă, deoarece chiar într-o lună considerată normală din punct de vedere meteorologic, toate zilele se pot afla peste pragul de alertă (65 unități). Formula de calcul a indexului poate fi găsită în articolul Thermal Comfort (E. Teodoreanu, I. Bunescu).

După cum am văzut, pentru calcularea ITU sunt necesare temperatura și umiditatea relativă. Măsurarea lor este chiar ușoară folosind senzori digitali de tipul DHT11, DHT22, SHT11, AM2302. Acești senzori pot măsura atât temperatura cât și umiditatea, pe care le comunică digital unui microprocesor. Nu necesită calibrare, dar nici acuratețea nu este totdeauna cea mai bună. Se recomandă un senzor DHT22/AM2302 în locul unui DHT11. Eu am folosit, totuși un senzor DHT11.

Determinare indice confort termic cu senzor DHT11 și Arduino

Termometru cu senzor DS18B20 și afișaj 16x2

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Folosind o placă de dezvoltare cu microcontroller ATmega, un LCD cu 2 rânduri de 16 caractere și un senzor digital de temperatură de tipul DS18B20 se poate construi cu ușurință un termometru. Senzorul utilizat este unul digital, ce poate măsura temperaturi cuprinse între -55 și +125 grade Celsius, cu o rezoluție maximă de 0,044 grade (12 biți). În ciuda rezoluției ridicate, acuratețea senzorului este de +/-0,5 grade. Temperatura măsurată este comunicată procesorului digital, prin protocolul 1-Wire.

DS18B20 este un integrat programabil ce include memorie EEPROM. Această memorie poate fi utilizată pentru programarea unor praguri de alarmă. La fiecare citire a temperaturii, DS18B20 compară valoarea cu pragul de alarmă, și dacă este cazul setează un bit ce poate fi citit de procesor.
Termometru cu senzor DS18B20 și afișaj 16x2

Motoare pas cu pas unipolare: driver și cod sursă

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Motoarele pas cu pas sunt dispozitive electromecanice care efectuează mișcări de rotație discrete în pași incrementali. Numărul de pași este predefinit de controller și unghiul unui pas este cunoscut. Astfel, motoarele pas cu pas realizează mișcări precise, necesare în diverse aplicații mecanice fine. Pentru rotirea în pași, motorul conține mai multe bobine care sunt activate secvențial de impulsuri generate de un controller. Rata de succesiune a impulsurilor determină viteza de rotație iar ordinea de succesiune determină sensul rotației.

Există două tipuri de motoare pas cu pas. Motoarele bipolare conțin două bobine separate și au 4 fire de conexiune. Pentru a roti un astfel de motor bobinele sunt alimentate una după alta, apoi polaritatea este inversată și bobinele sunt iarăși alimentate. În acest caz, driver-ul trebuie să fie mai complex. Se folosesc două punți H. Celelalte motoare pas cu pas sunt unipolare. Au tot două bobine, dar aceste bobine prezintă o priză mediană. Prizele mediane sunt conectate la sursa de alimentare și celelalte 4 terminale primesc impulsurile. Aceste motoare au 5 fire. Driver-ul se simplifică în acest caz, fiind necesari 4 tranzistori. Mai există și motoare pas cu pas ce pot fi folosite fie ca bipolare, fie ca unipolare. Acestea nu au prizele mediane de la bobine conectate între ele (motoare cu 6 fire). Astfel, dacă vreți un motor bipolar veți folosi doar terminalele celor 2 bobine. În caz contrar, veți conecta prizele mediane între ele și la sursa de alimentare și puteți folosi motorul ca unipolar.
Motoare pas cu pas unipolare: driver și cod sursă

Aprecierea distanței cu senzorul ultrasonic HC-SR04

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Senzorul HC-SR04 este un modul complex care permite aprecierea distanțelor cuprinse între 2 centimetri și 4 metri cu o acuratețe de 3 milimetri. Senzorul se bazează pe principiul reflexiei ultrasunetelor. Astfel, HC-SR04 conține un generator piezoelectric de ultrasunete, pe frecvența de 40 kHz. Semnalul sonor se reflectă pe suprafețele cu care vine în contact, și este apoi preluat de receptorul aflat pe aceeași placă de circuit.

Modulul în sine este un circuit complex, ce conține un microprocesor, un convertor de tensiune pentru alimentarea emițătorului de ultrasunete și mai multe amplificatoare operaționale care amplifică și filtrează semnalul captat de receptorul ultrasonic. Senzorul se alimentează la 5V și necesită un curent de 15 mA, putând fi astfel utilizat cu diverse plăci de dezvoltare (de exemplu, Arduino).

Aprecierea distanței cu senzorul ultrasonic HC-SR04

Releu activat de lumină sau întuneric cu Arduino

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Un releu activat de lumină sau întuneric este un dispozitiv util pentru pornirea automată a luminilor sau a altui dispozitiv electric în funcție de iluminarea unui senzor. În general, un astfel de dispozitiv se poate construi cu un fotorezistor și mai multe rezistoare care sunt conectate pentru a forma divizoare de tensiune. Un amplificator operațional compară tensiunea unui divizor cu tensiunea de pe fotorezistor și acționează releul printr-un tranzistor.

Dar, folosind un microcontroller se poate proiecta un dispozitiv cu mai multe funcții și comportament ușor de modificat. De exemplu acest dispozitiv, nu acționează releul la modificări rapide ale luminii care cade pe senzor. De asemenea, printr-o apăsare de buton, dispozitivul se transformă din releu acționat de întuneric în releu acționat de lumină.

Dispozitivul prezentat pe bazează pe o placă de dezvoltare cu microcontroller (MCU) ATmega328 și câteva module ce fac parte dintr-un kit de senzori pentru Arduino. Modulele nu sunt necesare - se pot construi, fiind circuite simple.
Releu activat de lumină sau întuneric cu Arduino

Instalare HP LaserJet Pro MFP M130a în Ubuntu Linux

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

HP LaserJet Pro MFP M130a este un multifuncțional laser cu conexiune USB. Pe distribuțiile Linux actualizate, dispozitivul este recunoscut de sistem și adăugat la imprimante, respectiv scannere. Dar, nici imprimarea, nici scanarea nu funcționează. Ștergerea imprimantei și adăugarea din nou nu par să rezolve problema. Nici instalarea interfeței grafice pentru HPLIP nu a rezolvat problema. Am încercat și să instalez ultima versiune HPLIP de pe site-ul HP, în locul celei disponibile în depozitele software. Fără rezultat.

Se pare că, pentru a funcționa pe Linux, multifuncționalul M130a are nevoie de un plugin care este descărcat la cerere, de pe serverele HP. Lista imprimantelor HP care necesită acest plugin poate fi găsită în CUPS (a se vedea mai jos). În continuare voi detalia procedura de instalare a acestui multifuncțional pe Linux. Am folosit o distribuție actualizată Ubuntu 18.04.

Instalare HP LaserJet Pro MFP M130a în Ubuntu Linux

Realizare PCB prin metoda transferului termic al tonerului

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Procedura transferului termic de toner este o metodă rapidă și ieftină de a realiza cablaje imprimate (PCB-uri) acasă. Proiectul unui PCB va fi imprimat folosind o imprimantă laser pe hârtie specială. Hârtia este așezată cu fața printată pe fața cu cupru a plăcii și apoi este încălzită cu ajutorul unui laminator. Însă majoritatea amatorilor folosesc cu succes un simplu fier de călcat. Când este încălzit, tonerul devine lichid și aderă de suprafețe. În acest caz, trebuie să adere la foița de cupru. După încălzire, placa cu hârtia imprimată vor fi scufundate în apă. Hârtia ar trebui să se desprindă ușor de foița de cupru. Dacă transferul a reușit, tonerul va fi dispus numai pe cupru, nu și pe hârtie. Acum, placa poate fi corodată prin metodele obișnuite (de exemplu: clorura ferică).

Realizare PCB prin metoda transferului termic al tonerului

PCB cu silkscreen făcut acasă

Conectarea mai multor receptoare la un singur LNB

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Instalația tipică de recepție prin satelit este formată dintr-o antenă cu LNB și un receptor. LNB-ul universal, simplu este proiectat pentru a fi conectat la un singur receptor. Dar, în anumite situații ce țin de transponderele care vor fi recepționate, semnalul de la un LNB poate fi distribuit mai multor receptoare. Totuși, soluția cea mai bună rămâne folosirea unui LNB cu ieșiri multiple. Dar acesta are dezavantajul limitării numărului de receptoare la numărul ieșirilor. Și, cu cât are mai multe ieșiri, cu atât prețul este mai mare.

Conectarea mai multor receptoare la un singur LNB

Recepții DRM folosind un stick RTL-SDR

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

DRM (Digital Radio Mondiale) este un standard folosit pentru transmisii digitale în benzile de unde lungi, medii și scurte. Receptoarele dedicate care pot demodula acest standard sunt destul de costisitoare. În continuare este prezentată o metodă simplă prin care pot fi recepționate posturi de radio DRM folosind un stick RTL-SDR și un computer cu aplicațiile software potrivite.

Stick-urile RTL-SDR sunt de fapt stick-uri destinate recepției de semnale DVB-T. Aceste stick-uri sunt speciale pentru că folosesc demodulatorul Realtek RTL2832U. Acest recepționează nu numai DVB-T. Datorită faptului că poate trimite prin portul USB semnalul brut de la tuner, nedemodulat, stick-ul poate fi folosit în aplicații de tip SDR (software defined radio). În acest caz, demodularea se produce prin procesarea digitală a semnalului.

Pe acest principiu se bazează și metoda de recepție a semnalelor DRM. Stick-ul va fi acordat pe frecvența postului DRM, iar acest semnal va fi trimis către un demodulator software. Emisiile pot conține atât stream-uri audio dar și imagini sau alte date.

Fereastra principală a programului SDRSharp, cu stickul setat pe un program DRM

Fereastra principală a programului SDRSharp, cu stickul setat pe un program DRM