Capacimetru cu funcție de autoscalare și afișaj LCD

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Un capacimetru este un dispozitiv util oricărui electronist. Mai ales că funcția de măsurare a capacității pe care o posedă unele multimetre ieftine lasă de dorit. Folosind o placă de dezvoltare compatibilă cu Arduino, am decis să-mi construiesc propriul capacimetru, în special pentru condensatori de valoare mare. Programul ce rulează pe microcontroller va încărca și descărca condensatorul și va măsura constanta de timp pentru a determina capacitatea. Sunt două metode prin care poate fi apreciată valoarea capacității unui condensator: prin includere într-un oscilator L-C cu inductor de mărime cunoscută și măsurarea frecvenței acestui oscilator sau prin includerea într-un circuit R-C serie cu rezistor de mărime cunoscută și măsurarea constantei de timp. Prima metodă este utilă pentru măsurarea capacităților mici, dar este mai greu de implementat, deoarece necesită mai multe componente și un software mai complex.

Proiectul din acest articol folosește metoda cu circuit RC. Când o tensiune este aplicată unui circuit serie rezistor - condensator, tensiunea la bornele condensatorului tinde să ajungă la nivelul tensiunii de alimentare în timp (condensatorul se încarcă). Modificarea tensiunii la bornele condensatorului se face prin consum de curent. Circuitul prezentat realizează atât încărcarea, cât și descărcarea condensatorului. Măsurarea constantei de timp se face doar în timpul încărcării. Funcția de descărcare permite efectuarea de măsurări repetate, și precise, fără a scoate condensatorul din circuitul RC.

Capacimetru cu autoscalare și afișaj LCD

Capacimetrul construit pe o placă de test

Amplificator audio de 10 W cu tranzistoare

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Amplificatorul prezentat în continuare este un circuit clasic, construit cu componente uzuale și tranzistoare de putere în etajul final. Poate furniza până la 10 W pe sarcină de 4 ohmi când primește un semnal de intrare de 500 mVp-p. Impedanța de intrare este cel puțin 100 kilo-ohmi. Coeficientul de distorsiuni armonice neliniare este sub 1 %. Amplificatorul va fi alimentat de la o sursă de 24 volți.

Tranzistoarele din etajul final trebuie să poată susține un curent de colector de cel puțin 2 A și să disipe minimum 20 W. Se recomandă utilizarea de perechi BD237 cu BD238 sau BD437 cu BD438. Celelalte tranzistoare sunt de uz general, tip BC547, BC171, 2N2222, S8050, 2N3904 și variantele lor complementare BC557, BC177, 2N2907, S8550, 2N3906. Nu au toate acceași ordine a pinilor, așa că verifică datasheet-ul înainte de a face o substituire (placa de circuit este proiectată pentru BC547/BC557). Tranzistoarele care acționează etajul final trebuie să fie, la fel ca cele din acest etaj, complementare și cu factor de amplificare similar. Se recomandă testarea lor (majoritatea multimetrelor au funcție de măsurare hFE) și alegerea perechilor cu hFE similar. Dacă nu le poți testa, alege subtipul potrivit (nu folosi BC547B cu BC557C, pentru că au factor de amplificare diferit).

Amplificator audio de 10 W cu tranzistoare

Amplificator audio de 10 W cu tranzistoare (fără radiator)

Comutator electronic de antenă cu diode PIN

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Dioda PIN este o diodă semiconductoare care conține o zonă de semiconductor i între zonele p și n. Are proprietatea de a își modifica rezistența internă în funcție de polarizare. Datorită capacității proprii foarte mici, la frecvențe înalte, o diodă PIN se comportă ca o rezistență variabilă, în funcție de nivelul și polaritatea tensiunii aplicată. Polarizată invers, dioda are o rezistență mare, de ordinul kilo-ohmilor. Aceste proprietăți fac diodele PIN potrivite pentru comutarea semnalelor de radiofrecvență.

Dispozitivul prezentat în continuare comută două antene. Este util în multe situații. Putem avea o antenă pentru banda VHF și una pentru UHF, sau putem avea două antene orientate în direcții diferite. Comutarea se face prin cablul de semnale de la antene la receptor, fără a induce pierderi semnificative de semnal. O tensiune continuă, mică, este aplicată diodelor, prin cablul coaxial, pentru a le polariza pe rând. Alegerea diodei se face prin inversarea polarității acestei tensiuni.

Utilizare afișaj multiplexat cu 7 segmente cu Arduino

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Afișajele cu 7 segmente sunt utilizate pe scară largă la ceasuri, aparate de măsură și alte dispozitive care afișează informații numerice. Segmentele afișajului, care sunt de cele mai multe ori formate din LED-uri, sunt aprinse coordonat în diverse combinații ce reprezintă numere arabe. Afișajele cu 7 segmente sunt cel mai ușor de procurat, fiind și mai ieftine în comparație cu alte tipuri.

În articolul anterior am arătat cum se conectează un astfel de display la un microcontroller (MCU). Pe scurt, un afișajul necesită rezistoare limitatoare de curent pe LED-urile aferente segmentelor și drivere cu tranzistori pe liniile comune unei cifre. În articolul prezent, voi identifica pinii unui display, îl voi conecta la o placă Arduino pe breadboard și voi scrie codul pentru afișarea de valori numerice.

Utilizare afișaj multiplexat cu 7 segmente cu Arduino

Conectare afișaj cu 7 segmente și 4 cifre la microcontroller

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Afișajele cu 7 segmente sunt utilizate pe scară largă la ceasuri, aparate de măsură și alte dispozitive care afișează informații numerice. Segmentele afișajului, care sunt de cele mai multe ori formate din LED-uri, sunt aprinse coordonat în diverse combinații ce reprezintă numere arabe. Pot afișa doar un set restrâns de caractere, deoarece forma afișată este compusă din numai 7 elemente.

Afișajele cu 7 segmente sunt cel mai ușor de procurat, fiind și mai ieftine în comparație cu alte tipuri. Se găsesc pe piață inclusiv module cu afișaj cu 7 segmente și 4, 8 sau mai multe cifre. Aceste module includ un driver pentru afișaj, care primește informația numerică ce va fi afișată de la un microcontroller (MCU) printr-o interfață serială (SPI, I2C). Câteva exemple de astfel de drivere sunt: MAX7219, TM1637 și TM1638. Ultimele două includ suport pentru citirea apăsărilor unor butoane, deci pot fi utilizate la proiectarea unor panouri frontale cu afișaj și butoane.

Conectare afișaj cu 7 segmente și 4 cifre la microcontroller

Tehnica lipiturilor în electronică

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Lipirea în electronică are rolul de a îmbina (electric și mecanic) piese metalice, la cald, cu ajutorul unui metal de adaos în stare topită (numit aliaj de lipit), având temperatura de topire inferioară aceleia a pieselor de lipit care se umezesc, dar nu participă prin topire la formarea îmbinării. Diferența între lipire și sudură este aceea că, la sudură are loc procesul de topire a metalelor ce vor fi îmbinate.

Cel mai folosit instrument pentru lipituri în electronică este ciocanul de lipit (letconul). Acesta este compus dintr-o tijă (vârful de lipit) cu diametrul între 6 și 10 mm și lungime între 100 și 150 mm. Un element de încălzire (rezistență electrică de Ni-Cr) se află în contact termic printr-un strat de azbest sau micanită cu tija. Acest strat asigură de asemenea izolarea electrică între elementul de încălzire și vârful letconului. Letconul trebuie să atingă temperatura de lucru repede, de regulă în mai puțin de 100 de secunde. Temperatura vârfului nu este liniar dependentă de putere, fiind mai mult un parametru ales în funcție de tipul și destinația letconului. Cantitatea de energie termică ce poate fi transferată pieselor metalice cu care intră în contact este variabilă, direct proporțional cu puterea electrică. Deci, puterea letconului se alege în funcție de mărimea elementelor de lipit și cantitatea de aliaj necesară realizării lipiturii.

Tehnica lipiturilor în electronică

Server web simplu pe NodeMCU ESP8266

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
ESP8266 este un microcontroller cu suport WiFi și TCP/IP produs de Espressif Systems (Shanghai). Prețul redus al dispozitivului l-a făcut foarte popular, fiind inclus în module, dar și în plăci de dezvoltare pentru aplicații IoT (Internet of Things). NodeMcu este o placă de dezvoltare ce folosește un modul cu ESP8266. Într-un articol anterior am configurat Arduino IDE pentru a putea programa această placă. Am început prin a aprinde intermitent un LED, fără a utiliza funcțiile WiFi ale modulului. E timpul să „conectăm” LED-ul la internet.

În acest articol, voi programa un server web minimal pe ESP8266. Prin accesarea interfeței web, vei putea porni și opri un LED. Butonul care acționează LED-ul își modifică acțiunea în funcție de starea LED-ului. Dacă acesta este oprit, butonul „on” îl pornește. După pornire, butonul își modifică denumirea și funcția în „off”. Deci, în acest exemplu, trimitem date către NodeMcu, dar și primim.

Server simplu pe NodeMCU ESP8266

Programare NodeMCU ESP8266 în Arduino IDE

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
ESP8266 este un microcontroller cu suport WiFi și TCP/IP produs de Espressif Systems (Shanghai).  Prețul redus al dispozitivului l-a făcut foarte popular, fiind inclus în module, dar și în plăci de dezvoltare pentru aplicații IoT (Internet of Things). ESP8266 conține un procesor pe 32 de biți tactat la 80 MHz, cu 32kB RAM pentru instrucțiuni, respectiv 80kB RAM pentru utilizator. Indicațiile din acest articol se aplică, cu mici modificări, tuturor plăcilor de dezvoltare cu module bazate pe ESP8266.

Una dintre cele mai ieftine plăci de dezvoltare este Lolin NodeMcu. În acest articol am folosit versiunea 3 a acestei plăci. Portul USB al plăcii este folosit pentru programare, fiind doar un convertor USB serial. Integratul USB este diferit la NodeMcu 1.0 (Silabs CP2102) față de NodeMcu 3.0 (WCH CH340G). Acest lucru trebuie avut în vedere la instalarea driver-ului. Placa NodeMcu conține un modul cu ESP8266. Este vorba de modulul ESP-12E sau ESP-12F produs de Ai-Thinker. O memorie flash de 32 Mbit (4 megaocteți) este conectată prin interfața SPI la ESP8266.

Programare NodeMCU ESP8266 în Arduino IDE

Ceas Arduino fără modul RTC

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Folosirea unui modul RTC (real time clock) este recomandată la realizarea unui proiect care se folosește de oră și dată. Modulele RTC sunt ieftine, au acuratețe bună, dar mai mult de atât continuă să funcționeze și când placa de dezvoltare nu este alimentată. Acestea folosesc o baterie tip celulă litiu pentru a ține evidența timpului utilizând curenți foarte mici. Există destul de multe biblioteci Arduino care implementează funcții pentru comunicarea cu diverse surse de timp (module RTC, servere NTP etc.). Un exemplu este biblioteca Time de Paul Stoffregen care utilizează timer-ul microcontroller-ului pentru a ține evidența timpului, dar permite și sincronizarea periodică cu o sursă de acuratețe mai mare.

Totuși, am decis să scriu o funcție ce ține evidența timpului incrementând variabile la fiecare apelare. Schița apelează această funcție în fiecare secundă, iar aceasta incrementează variabila secundelor și o afișează. Dacă s-a numărat până la 60, variabila secundelor trece la 0 și funcția avansează, incrementând minutele. Tot așa, sunt incrementate oricând este cazul variabilele pentru oră, zi, lună și an. Afișajul este actualizat doar pentru ce va fi modificat. Pentru a scrie programul am folosit o placă de dezvoltare compatibilă cu Arduino Uno căreia i-am atașat un shield cu afișaj LCD 16x2 și butoane analogice. Doar două butoane sunt necesare pentru modificarea datei și orei, așa că poți folosi butoane tactile conectate la pini de intrare digitali. În acest caz, vei modifica mai multe linii de cod, evaluând starea pinilor digitali.

Ceas Arduino fără modul RTC

KiCad: ajustări schemă și asociere amprente circuit (2)

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
KiCad reprezintă o suită de aplicații gratuite și cu sursă deschisă pentru desenarea de scheme electronice și proiectarea de circuite imprimate. Este una din puținele suite de acest tip oferită gratuit și fără limitări. Mai mult de atât, rulează pe toate sistemele de operare (Windows, Linux, Mac). Deși considerat de unii greu de utilizat și instabil, versiunile recente vin cu îmbunătățiri și caracteristici noi. KiCad nu vine cu limitări în ceea ce privește dimensiunea circuitului imprimat. Numărul maxim de straturi este 32 pentru conexiunile electrice.

Într-un articol anterior am desenat o schemă electrică pentru un alimentator cu LM317. Acum, vom finaliza schema și ne vom pregăti pentru proiectarea circuitului imprimat. Schema proiectată nu are simbolurile numerotate și nici valorile lor afișate. Deschide schema din proiectul creat în articolul precedent.
Introducere în KiCad: asociere amprente circuit

KiCad: primii pași în desenarea schemei (1)

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
KiCad reprezintă o suită de aplicații gratuite și cu sursă deschisă pentru desenarea de scheme electronice și proiectarea de circuite imprimate. Este una din puținele suite de acest tip oferită gratuit și fără limitări. Mai mult de atât, rulează pe toate sistemele de operare (Windows, Linux, Mac). Deși considerat de unii greu de utilizat și instabil, versiunile recente vin cu îmbunătățiri și caracteristici noi. KiCad nu vine cu limitări în ceea ce privește dimensiunea circuitului imprimat. Numărul maxim de straturi este 32 pentru conexiunile electrice.

Pachetul KiCad este format din mai multe aplicații: Eeschema este utilizat pentru desenarea de scheme electronice; în Pcbnew se proiectează circuitele imprimate; cu GerbView se pot vizualiza fișierele Gerber. Pe lângă acestea mai sunt disponibile câteva utilitare: editoarele de simboluri și amprente ale componentelor, editorul pentru chenarul care încadrează schemele, un calculator util în proiectarea circuitelor electronice dar și o aplicație ce poate transforma o imagine în amprentă PCB pentru o componentă.
Introducere în KiCad: desenare scheme (1)

Măsurare frecvență cu Arduino

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Măsurarea frecvenței unui semnal folosind o placă de dezvoltare Arduino pare un lucru simplu. Dar,  mediul de dezvoltare Arduino nu prevede o funcție simplă care analizează un semnal de pe un pin și întoarce frecvența acestuia. Există funcția pulseIn pe care mulți utilizatori Arduino o folosesc pentru a măsura frecvențe, dar utilitatea ei este în a măsura durata unui semnal. Măsurarea unui singur ciclu al unui semnal oscilant nu este o metodă corectă pentru determinarea frecvenței acelui semnal. Mai mult de atât, „frecvența” maximă ce poate fi determinată astfel este de doar 50 kHz.

Măsurarea corectă a frecvenței unui semnal folosind un microcontroller se face numărând pulsațiile semnalului necunoscut într-un interval de timp bine determinat. Pentru o apreciere corectă, în acel interval de timp, semnalul ar trebui să treacă prin sute sau mii de tranziții (oscilații). Acest mod de măsurare presupune configurarea unor timer-e hardware. Timer-ul este un registru special care își incrementează valoarea sincron cu oscilatorul principal al sistemului sau în funcție de oscilațiile unui semnal extern aplicat pe un pin al microcontroller-ului.

Măsurare frecvență cu Arduino

Lipituri în electronică: aliaje, fluxuri, echipamente

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Lipirea în electronică are rolul de a îmbina (electric și mecanic) piese metalice, la cald, cu ajutorul unui metal de adaos în stare topită (numit aliaj de lipit), având temperatura de topire inferioară aceleia a pieselor de lipit care se umezesc, dar nu participă prin topire la formarea îmbinării. Diferența între lipire și sudură este aceea că, la sudură are loc procesul de topire a metalelor ce vor fi îmbinate.

Aliajul de lipit în stare lichidă se comportă asemenea unei picături de apă ce întâlnește o suprafață. Dacă această suprafață este curată și lipsită de particule de praf, grăsimi sau uleiuri, picătura va „umezi” suprafața, distribuindu-se uniform pe aceasta. În caz contrar, tensiunea superficială a lichidului limitează aria de contact cu suprafețele pe care le atinge.

Majoritatea producătorilor de componente electronice folosesc materiale ușor de lipit pentru terminalele componentelor. Metalele și aliajele uzuale sunt cupru, oțel acoperit de cupru sau nichel-oțel, ce pot fi acoperite cu argint, staniu, plumb-staniu sau aur. Principalele surse de contaminare a suprafețelor de lipit sunt grăsimile și uleiurile, praful și oxizii.

Lipituri în electronică: aliaje, fluxuri, echipamente

Utilizarea shield-ului cu ecran LCD și butoane pentru Arduino

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Majoritatea proiectelor Arduino necesită o interfață prin care diverse date pot fi afișate utilizatorului, dar și o interfață prin care utilizatorul poate modifica variabile ale programului. Afișarea datelor se face de obicei pe ecrane LCD. Cele mai utilizate împreună cu microcontrollere sunt LCD-urile alfanumerice care pot afișa 1, 2 sau 4 rânduri de 16 sau 20 caractere. Pentru a interacționa cu programul ce rulează pe microcontroller, utilizatorul folosește cel mai adesea câteva taste/butoane.

Pentru a ușura munca dezvoltatorilor, producătorul chinezesc DFRobot a creat un shield pentru Arduino care conține un LCD alfanumeric cu două rânduri de câte 16 caractere dar și 5 butoane tactile legate în configurație analogică. Shield-ul se conectează direct pe plăcile de dezvoltare Arduino UNO și compatibile. Prețul acestui shield variază între 3 și 10 USD la magazinele chinezești cu livrare internațională.

Shield-ul cu LCD și butoane (sursa: DFRobot)
Shield-ul cu LCD și butoane (sursa: DFRobot)

Cum se face un stick bootabil cu Windows din Linux

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Ubuntu, ca și alte distribuții populare Linux, conține un utilitar pentru crearea de stick-uri bootabile (Creator Disc de Pornire – Startup Disk Creator). Problema este că acest utilitar va face stick-ul bootabil numai pentru distribuții Linux. A existat o vreme și o aplicație numită WinUSB (mai recent WoeUSB) destinată creării de stick-uri bootabile cu Windows, dar este neactualizată și de multe ori întreruptă de erori.

Metoda prezentată în acest articol funcționează pe orice distribuție Linux pe care se pot instala programul de partiționare GParted și bootloader-ul GRUB. Sistemele de operare Windows suportate sunt toate începând cu Windows Vista, inclusiv (Vista, 7, 8, 8.1, 10), atât versiunile pe 32 de biți cât și cele pe 64 de biți.

Cum se face un stick bootabil cu Windows din Linux

Instalarea și utilizarea analizorului logic FX2LP

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Analizorul logic este un dispozitiv electronic ce înregistrează și afișează mai multe semnale dintr-un circuit digital. Datele înregistrate pot fi procesate de o aplicație software și afișate pe grafice de timp în scopul identificării tipurilor de semnale. De asemenea, se pot face decodări ale protocoalelor de comunicație uzuale (de exemplu: I2C, SPI, CAN, UART etc.).

Unul din cele mai accesibile analizoare logice, dar și cu performanțe destul de bune, este dispozitivul bazat pe platforma Cypress EZ-USB® FX2LP™. Acestea sunt microcontrollere cu interfață USB 2.0 și un port programabil de uz general. Proiectate mai ales pentru interfețe USB la diverse porturi paralele (ATA, EPP, PCMCIA, UTOPIA), microcontrollerele din seria CY7C68013A pot trimite pe portul USB starea logică a maximum 8 semnale diferite.

Acest articol prezintă procedura de instalare a unui astfel de analizor logic pe Windows și modul de utilizare a aplicației PulseView pentru vizualizarea semnalelor digitale și analizarea protocoalelor.

Instalarea și utilizarea analizorului logic FX2LP

Analizorul logic FX2LP

Amplificator de antenă fără bobine pentru AM, SW, FM și VHF

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu

Amplificatorul de antenă prezentat poate fi folosit pentru orice semnal aflat în benzile de înaltă frecvență (HF) și foarte înaltă frecvență (VHF). Oferă un câștig relativ constant de aproximativ 20 dB pentru orice frecvență aflată în intervalul 1 MHz - 400 MHz. Circuitul nu folosește bobine sau elemente reglabile. Totuși o bobină (choke) poate fi necesară dacă se dorește alimentarea amplificatorului prin cablul coaxial. Circuitul folosește 5 tranzistoare de radiofrecvență ce pot amplifica semnale de până la 600 MHz. Placa de circuit este proiectată pentru tranzistoarele (S)S9018 deoarece sunt ieftine și relativ ușor de găsit în diverse kituri. Puteți folosi de asemenea MPSH10 sau chiar vechile tipuri BF200 sau BF214, respectând ordinea pinilor de pe placă (EBC pentru S9018).

Intrarea amplificatorului este asimetrică și poate fi conectată la orice tip de antenă (după adaptorul de impedanță dacă este necesar). Deoarece tranzistorul din primul etaj (Q5) este conectat în configurație bază comună, impedanța de intrare este relativ mare. Amplificatorul poate fi folosit astfel și cu antene simple, care au de obicei o impedanță mai mare la frecvențe mici. Ieșirea amplificatorului este de 75 de ohmi asimetric. Câștigul mediu este de 20 dB.

Amplificator de antenă fără bobine pentru AM, SW, FM și VHF

Circuit cu LED bicolor pentru pornirea sursei de PC

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Sunt multe site-uri care prezintă metode de pornit o sursă de PC în afara acestuia în scopul transformării ei în sursă de alimentare de laborator. Metoda e simplă. Trebuie doar conectat firul verde (semnalul PS_ON) la masă.

Sursele de PC sunt proiectate să funcționeze cu sarcini oarecum constante, lucru care nu e valabil dacă sursa va fi folosită pentru diverse montaje. Pornirea unei surse cu o sarcină de câțiva miliamperi și apoi creșterea rapidă a sarcinii la 3 - 4 A o va face să se oprească. Ați putea crede că fie s-a defectat sursa, fie s-a ars siguranța. De fapt, circuitele de protecție ale sursei au detectat o problemă și au oprit-o.
Circuit cu LED bicolor pentru pornirea sursei de PC

Adaptor de impedanță de bandă largă VHF-UHF

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Adaptorul de impedanță prezentat poate fi utilizat în benzile VHF și UHF (50 - 800 MHz). Intrarea este de 300 ohmi simetric iar ieșirea 75 ohmi asimetric pentru cablul coaxial. Acest tip de adaptor este folosit în majoritatea amplificatoarelor de antenă cu intrare simetrică la 300 de ohmi.

Pentru construcție veți avea nevoie de un miez de ferită de radiofrecvență de tip toroidal cu un diametru exterior cuprins între 8 și 16 mm și câteva fire de cupru de 0.3 - 0.5 mm diametru (se poate folosi fir din cablurile UTP).

Se vor bobina 2 x (2 ... 3) spire folosind câte două fire după cum este descris mai jos.
Adaptor de impedanță de bandă largă VHF-UHF

Antenă pentru televiziunea digitală terestră DVB-T2

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Vă prezentăm o antenă de bandă largă ce poate fi utilizată pentru recepția televiziunii digitale terestre DVB-T2. Trebuie să menționăm de la început că nu există antenă pentru televiziunea digitală. Cât timp antena are un câștig acceptabil pe frecvența dorită, poate fi folosită pentru orice tip de semnal, fie el analogic sau digital. Nu doar frecvența contează. La fel de importantă este și polarizarea semnalului și lățimea de bandă a acestuia.

Antena prezentată mai jos este ușor de construit și oferă performanțe destul de bune pentru simplitatea ei într-o bandă largă de frecvențe. Antena a fost proiectată și patentată în SUA în anii '60 de către Doyt R. Hoverman. Banda de frecvență recepționată este cuprinsă între 470 și 720 MHz (canalele UHF 21 - 52). Adăugând încă două elemente se poate asigura și recepția jumătății superioare a benzii VHF 170 - 230 MHz (canalele 5 - 12). Designul antenei este oferit sub licența GNU GPL v3.
Antenă pentru televiziunea digitală terestră DVB-T2

Amplificator audio cu tranzistoare uzuale

 Autor:   Publicat pe:    Niciun comentariu
Acest articol prezintă schema unui amplificator audio de mică putere (maximum 300 mW în sarcină de 8 ohmi). Amplificatorul poate fi utilizat în diverse aplicații, inclusiv cele alimentate de la baterii (radiouri portabile etc.). Circuitul poate fi utilizat ca alternativă la integratul LM386. Având o schemă simplă, circuitul poate fi construit și pe o placă de testare, pentru cei care doresc să experimenteze.

Schema este simplă: semnalul amplificat de un tranzistor uzual NPN (de tipul BC547, 2N222, 2N3904 sau S8050) este aplicat etajului final construit tot cu tranzistoare asemănătoare. Perechile PNP/NPN din etajul final pot fi BC327/BC337 sau S8550/S8050. Acestea trebuie să susțină un curent maxim de 300-400mA (din acest motiv BC547/BC557 sau 2N3904/2N3906 nu pot fi folosite).

Amplificatorul poate fi alimentat de la o baterie de 9V sau de la un alimentator de 12V. În timpul funcționării, curentul absorbit de circuit este de aproximativ 170mA. Curentul de repaus este mai mic de 10mA.

Amplificatorul audio cu tranzistoare uzuale construit pe o placă de test
Amplificatorul construit pe o placă de test